258. Bucuria si intristarea

2 Comments to “258. Bucuria si intristarea”

1. Claudia says:

   October 20, 2009 at 12:17 pm

   Isus spune ca lumea se va bucura! este adevarat pentru ca omul in ziua de azi se bucura ca Isus a fost restihinit pe cruce. Toti umbla cu crucea in mana si spun toti ca a fost omarat pentru pacatel noastre. Dumnezeu spune ca toti o sa fim judecati dupa faptele noastre,spune Dumnezeu lui Moise. Dumnezeu nu este chear un personaj foarte bun. El vrea sa creieze o lume in care noi trebuie sa ne castigam cinstea pentru faptele bune. Pe cand Acel inger numint si deavol feara. spune; veti fi ca Dumnezeu mancand din pomul mar. o sa se deschida ochii si negresit nu veti murii ( veti fi ca Dumnezeu). Acest inger deavolul ave si are puterea Lui Dumnezeu sunt 2 persoane in biblie cu acele puteri. Dumnezeu nu ne lasa sa mancam din pomul vetii si alunga omul din Gradina Eden nu deavolul. Apoi acel deavol mai face un gest bun Cand Isus se duce pe un munte sa se sfinteasca de si el avea putere chear de la varsta de 12 ani. ingerul Deavol ii arata lui Isus tot pamantul si el acepta sa fie el ca om imparatul acestei lumi. Inchinate adica aceptama si pe mine Isus. Acel deavol chear vrea sa fim ca Dumnezeu. este un persinaj cu un suflet bun. Eu cred ca inteleg si pe deavol si pe Dumnezeu. Eu sper si sfintes pe Isus sa fie el intre acele 2 personaje cu suflet bun si ingaduitor sa ne ierte pe toti asa cum credem si sa ne dea viata vecinica. Eu am vorbit intrun vis cu Dumnezeu si eu il critic pentru viata vecinica. Si Dumnezeu spune nici tu nu ai cerut viata vecinica in rugaciunele tale. Are dreptate Dumnezeu. Eu ma rugam si credeam in Dumnezeu tot ce am cerut am primit de la el. Desigur si eu am avut de-a face si cu deavolul. Dar nu mam speriat de el. Dumnezeu mi-a spus de pomul vetii este un par pom situat geografic langa raul Eufrat. acolo se afla gradina Eden intro mlastina, delta. Faptul ca este razboi nu am putut merge acolo anul acesta in vis am vazut ca in acea delta creste iarba mare de 5 metri, Daca dumnezeu a incheta apele si am putea merge acolo pentru a smulge acele ierburi ca sa scoatem pomi la lumina. Viata vecinica
2. Corneliu says:

   October 20, 2009 at 3:17 pm

   Bine spus ca suferinta crestinului, durerea lui este una inspre viata. Viata inseamna schimbare perpetua, innoire si adaptare la mediu. De obicei suferinta este vazuta ca o anomalie, ca ceva care se impotriveste vietii, dar mai degraba este un prieten al ei. Daca suferim acum, avem un semn al unei bucurii viitoare, bucuria vietii innoite. Daca vedem suferinta ca meritata sau nemeritata, in mentalitatea pedepsei, nu vom gusta cu adevarat bucuria, ci mai degraba usurarea ca am scapat de suferinta. cele doua stari sunt diferite, deci conteaza ce atitudine dezvoltam in privinta suferintei. Cu o mentalitate ce fuge de suferinta nu poate fi viata noua, deci se stagneaza in cea veche. Cred ca bucuria este mai degraba entuziasm(En theos iasmos- a fi in Dumnezeu), nu o bucurie obisnuita, vulgara!. Un entuziasm care mobilizeaza si pentru care suferinta este doar o oczie noua, un sol al schimbarii in nou, unde noul este mai mult din Imparatia lui Dumnezeu, si care trebuie dorit si cautat. Nu voi fi pregatit sa infrunt durerea daca nu am trecut niciodata cu adevarat dincolo de ea. Credinta are capacitatea de a se energiza din promisiunea aceasta a bucuriei.