[flashvideo width=”520″ height=”410″ filename=”videos/251_oxigen_un_loc_numit_cer.flv” /]
>> descarca mp3 <<
>> descarca pt. telefon <<
>> descarca video pt. iPod <<
>> descarca video <<

Asteptam scorul si comentariile Dvs. pt aceasta emisiune folosind linkurile urmatoare.
Pentru a vota apasati pe stelutele de mai jos
[ratings]

6 Comments on 251. Un loc numit Cer

  1. Claudia says:

    Intradevar sunt mai multe locase in cer. Eu am fost dusa de un inger in cer si am vazut 3 locuri. Era o gropa cu un foc si erau numai barbati inauntru. Intun loc unde erau numai militari. Si mai era un loc unde sa aflau castele de cristal. Omul dupa ce moare ii este dat un loc unde sa stea si sa astepte. El stie precis de ce sta acolo. Dar nu este oblibatoriu. De asta duhurile adica cei morti mai vin si pe pamant printre noi. Ei ne folosesc baganduse in corpul nostru atunci vederea ochilor se ia de la noi aici pe pamant. Isus spune corpul este templul lui Dumnezeu. Adica vedem cum pe timpul lui erau multe duhuri rele bagate in oamenii vii. De asta ne este interzis de a avea legatura cu ei. Oameni morti duhuri se poate arat omului viu. Exact cum sa aratat Moise si Ilie inainte lui Isus si pot vorbi cu noi in fata noastra. Cand duhurile se baga in om viu este gresit si interzis de Dumnezeu. Pentru ca ne ia lumina ochilor si noi putem face, ce ei vor cu noi. DE asta ne aduce Dumnezeu botezul cu Ioan botezatorul si duhul sfant. Pentru ca duhul sfant ( adica omul bun la sfintit Dumnezeu) ne apare si ne vorbeste in fata. Eu la varsta de 5-6 ani aveam o femeie imbracata in alb cu o rochie lunga pana la picioare , cu parul alb lung pana la picioare. Acea femei imi venea in visuri si uneori chear cand inchideam ochii si ma gandeam la ea venea in fata mea. Imi raspunde la multe intrebari pe care le puneam in gand si prin minte o auzeam ce spune. De aceia se scrie in apocalipsa ca va veni 1000 de ani unde duhurile rele si deavolul ,feara o sa fie inchisi. Pemtru ca asa nu se mai poate. Doamne Dumnezeule si Isuse elibereazene corpurile oamnenilor vii de pe pamant de duhurile rele. Fieti mila de noi ca sa va putem mari si lauda pentru bunatate voastra amin. viata vecnica

  2. sara says:

    In mod incontestabil insa, ideea de „cer” (locul cosmic in care se inalta si Domnul Hristos) este interpretat total gresit. Spatiul denumit „cer” se refera la o natura care se caracterizeaza printr-un aspect total diferit de natura noastra, si complet incompatibil cu aceasta. Omul nu poate trai in natura divina, adica in „cer”. Omul este creat pentru pamant. Chiar si omul mantuit nu capata o natura divina, ci imbraca aceeasi natura umana refacuta, si specifica in totalitatea si exactitatea parametrilor lumii terestre. Naturile fiintelor libere (oameni, ingeri, alte fiinte) sunt diferentiate si nu pot fi amestecate in acelasi cadru dimensional unic sub titlul de „Rai” sau de „Cer”.

  3. sara says:

    In pofida acestei stilistici simbolice absolut necesare, in loc ca imaginile figurate, in cauza, sa fie decodificate, adica sa fie luate „intr-alt inteles” (Gal. 4, 24), sunt tratate pur si simplu la modul propriu. In felul acesta, se nasc in mintea noastra scenarii diverse, atat despre mantuire, cat si despre multe aspecte biblice, scenarii total false, scufundandu-ne in intelesuri straine de realitatile lor. Una dintre aceste interpretari incorecte se refera, de exemplu, si la unele personalitati istorice disparute din existenta terestra – Enoch, Moise, Ilie etc – despre care Biblia insasi declara, ca dupa moarte, devin personaje care locuiesc in „cer”. Este clar faptul ca aceste personaje nu pot exista in „cer”, deoarece sunt de natura umana, si ca este vorba despre o redare pur si simplu de ordin simbolic. In realitate, pe aceasta cale, Biblia precizeaza existenta unor persoane, care la moarte indeplinesc conditiile de a fi mantuite. Adica de-a mosteni viata vesnica, o mostenire redata prin simbolul „inaltarii la cer”. Un fapt foarte important pentru Domnul Hristos, atunci cand se afla pe pamant – in conditiile in care este parasit de toti – ca sa stie ca exista deja persoane pregatite care au nevoie de jertfa Sa. Acesta este motivul pentru care aceste persoane Ii sunt aduse intr-o viziune, pentru a-L incredinta ca sacrificiul Sau este necesar si ca nu este zadarnic. Trebuie sa stim ca fenomenul „Schimbarii la fata”, nu este o realitate, ci, asa cum declara Domnul Hristos Insusi (Mat 15, 22), este vorba despre o vedenie. Fenomenul „vedenie” este ca un „vis”, provocat de Duhul Sfant, in cadrul caruia imaginile sunt virtuale, adica ireale, neavand nimic de a face cu realitate. Atat Domnul Hristos, cat si ucenici sunt cuprinsi intr-o vedenie. Daca ar fi fost vorba despre o realitate, atunci s-ar putea pune problema nemuririi sufletului sau a existentei dupa moarte.
    Chiar si „sufletele de sub altar”, din Apoc. 6, 9, nu reprezinta o realitate, nu reprezinta o exitenta dupa moarte, ci o imagine a celor morti care asteapta fagaduinta mantuirii. In acelasi fel trebuie interpretat si faptul ca, in prima viziune (Experiente si Viziuni, pag. 27), Ellen White se intalneste cu doi predicatori cunoscuti de ea – Fitch si Stockman – care erau decedati. Intamplarea face ca sa fiu intrebat, de cineva la telefon, chiar in momentul in care scriu aceasta prezentare, daca in aceasta viziune este vorba cumva despre nemurirea sufletului sau despre exitenta dupa moarte ? Raspunsul este clar: viziunea nu este o manifestare reala, ci virtuala, si ca atare, este o prezentare, ca intr-un film, a unor persoane disparute din existenta. Intreaga prezentare intr-o vedenie este pur ilustrativa, neavand nici o tangenta cu realitatea. De fapt, dezastrul nostru conceptional (al gandirii nediferentiate) consta tocmai in interpretarea, atat a vedeniilor Ellenei White (fara sa stim exact cate sunt de origine divina si cate de origine personala), cat si a vedeniilor Bibliei, in majoritatea cazurilor in mod gresit. Eroarea consta in faptul ca acestea sunt luate, in mare parte, drept realitati. Chestiunea in cauza, intereseaza, nu numai unele vedenii profetice, ci si ritualurile Sanctuarului, care sunt luate drept realitati. Greseala aceasta se face, de asemenea, si in cadrul miturilor biblice, deformandu-se grav informatiile respective.

  4. eugeen says:

    Foarte buna explicare a acestor versete Edi.Un alt aspect care la carem-am gandit cand citeam aceste versete este ca Isus ne face loc chiar in Univers, adica printre lumile necazute in pacat.Cred ca doar datorita lui isus ne vom simti noi bine in cer.In schimb fara aceasta pregatire ne-amputea simti izolati o eternitate, si ma intreb cine sa inteleaga apoi mai bine decat Isus o multime de oameni care se confrunta pentru prima data cu eternitatea?Cand totul este clarificat in univers…adica totuleste pus la punct ca intr-un “ceas”, Isus ne pregateste un rol pe care sa il avem in acest Univers…..Speram sa fi acolo:)

  5. ALTER EGO says:

    Imparatia cerurilor este o formulare folosita de Isus pentru a descrie dimensiunea spiritula, in vreme ce pamantul ilustreaza modul in care dimensiunea spirituala se reflecta in plan fizic. atunci cand in Apocalipsa ni se zice ca va fi un cer nou si un pamant nou, intelegem ca in planul constiintei vor apare modificari esentiale care se vor reflecta in planul material.
    cerul este scaunul de domnie al lui Dumnezeu iar pamantul este asternultul picioarelor Lui. Tot Mantuitorul afirma ca Dumnezeu este Duh si ca Imparatia cerurilor nu vine in asa fel incat sa izbeasca privirile, ea se afla in noi. A accede in Imparatia cerurilor inseamna a accede la dimensiunea spirituala aflata in fiecare dintre noi. Marea noastra eroare consta in aceea ca il cautam pe Dumnezeu in afara noastra, undeva prin constelatia Orion, in loc sa-L cautam acolo unde putem sa-L gasim cel mai usor, adica in noi si in cel de langa noi. Acesta este scopul ultim al existentei noastre, acela de a-L gasi pe Hristosul care se ascunde in noi si de a ne identifica, adica de a ne face una cu El.

    Mult drag tuturor !

  6. Trepanation says:

    Hristos in noi nadejdea slavei!

    O perspectiva foarte fain prezentata asupra Cerului. El exista acolo unde este Christos. Hristos poate fi gasit in noi, asa cum El era in Tatal, dar asta fara a cadea in panteismul stiintifico-fantastic. El este Cel ce ESTE! Eu, insa sunt pentru ca El ESTE, dar eu sunt unicat, asa cum suntem fiecare dintre noi. Si este normal ca Dumnezeu sa fie prezent in noi atata timp cat inca respiram suflarea lui de viata, dar fara sa se piarda unicitatea fiecaruia!
    Omenirea poate fi privita ca Unicitate in Diversitate, prin Christos!
    CARACTERUL, un cuvand inca foarte putin expolorat de multitudinea de credinciosi care spera la nemurire!

Leave a Reply