Sep
1
Get the Flash Player to see this content.
>> descarca mp3 <<
>> descarca pt. telefon <<
>> descarca video pt. iPod <<
>> descarca video <<
Asteptam scorul si comentariile Dvs. pt aceasta emisiune folosind linkurile urmatoare.
Pentru a vota apasati pe stelutele de mai jos
(52 votes, average: 4.85 out of 5)
Loading ...
Thank you ! Multe idei fresh si profunde,
dar si aici apar unele necazuri:
Confuzie intre moartea naturala (de care ne impartasim toti, pacatosi sau sfinti, despartiti de pomul vietii) si moartea ca pedeapsa a pacatului (descrisa in Apocalips 20 ca “moartea a doua”).
Mai mult, faceti confuzie intre pacat si moarte, si afirmati ca a intr-un sens fiecare muritor poarta pacatul, fiindca trebuie sa moara. Comparatia cu Socrate nu a fost in acest caz de nici un folos, decat poate sa-l inalte pe Socrate fata de Iisus. De ce martirii au acceptat moartea cu credinta si speranta, iar Iisus in mod repetat S-a dat inapoi cu o groaza incomparabila? Se temea de moarte? Sa fim seriosi!
Ati afirmat ca problema noastra, a pamantenilor, este moartea. Daca asta ar fi problema, Dumnezeu ar fi rezolvat-o demult. Problema noastra este pacatul. Iar mantuirea de care avem nevoie nu este o simpla scapare de condamnare (vina) si de moarte, ci este salvarea de pacat, de noi insine, de spiritul nostru de rebeliune fata de voia lui Dumnezeu si de dorinta de aventura in afara Cuvantului Lui.
M-ati uluit cu privire la conceptia Dvs. “progresista” despre evolutia conceptului de Dumnezeu ! Va sa zica Moise, care “vorbea cu Dumnezeu fata in fata”, spre deosebire de Maria (care-l vorbea de rau) si spre deosebire de un teolog sau filosof crestin, care nu are alta sursa mai buna a revelatiei, decat propriile speculatii), Moise nu avea intelegerea evoluata de astazi ! Nici chiar credinciosii NT, care au fost invatati de Iisus, ziceti ca n-au avut un concept prea evoluat. Prin urmare, ne scoateti in afara Bibliei ca sa gasim un concept superior acelor primitivi. Unde ar fi actuala sursa? La domnia voastra ? Sau in panteismul modern new age? Sau in designul inteligent care presupune aparitia omului prin evolutie ?
Asteptam si eu macar un amanunt al descrierii Dumnezeului actual, care sa sublinieze ceva diferit si superior fata de presupusul primitivism religios al profetilor si apostolilor.
De asemenea, ati ridiculizat pe autorii Bibliei, ca i-au pus lui Dumnezeu barba, mantie si tron, ca l-au antropomorfizat. Daca antropomorfismul este o eroare sau o realitate, nu conteaza, fiindca autorii inspirati au fost incurajati sa creada astfel de viziunile pe care le-au avut. Moise L-a vazut pe Dumnezeu pe la spate. Descrie ca Dumnezeu l-a acoperit cu palma, inainte de a trece etc. Deci Dumnezeu nu S-a ferit sa fie imaginat antropomorfic. La fel Isaia il vede sezand pe tron, Ezechiel Il descrie chiar mai detaliat, ca sa nu mai vorbim de Daniel si de Ioan in Apocalipsa, care au vazut o infatisare umana ocupand tronul cerului.
Biblia spune ca nimeni n-a vazut pe DUmnezeu, dar cu aceeasi suflare, face si afirmatia ca unii L-au vazut (Moise, Aaron si fiii lui, etc.) si ca in final, cei salvati din lumea aceasta, “vor vedea fatza Lui”.
In concluzie, antropomorfismul si antropopatia lui Dumnezeu in Scriptura, chiar daca este o exprimare imperfecta si nu urmareste in primul rand informarea noastra despre chipul exact al lui Dumnezeu, este practica in descoperirea divina, provine din viziunile profetice inspirate, si nu are nimic grotesc sau indecent ca sa ni-L putem imagina asa cum este descris. Prin teoria aceasta a evolutiei conceptului de Dumnezeu de la Moise la apostoli si de la apostoli la filosofia pe care o reprezentati, contraziceti inspiratia Bibliei, sau considerati pe profeti si viziunile lor ca si cum ar fi reflectari ale propriilor imaginatii, nu revelatii divine.
Mi-au placut aplicatiile la contrastul dintre voce si chip, si interpretarea vocii auzite. Doar ca nu pot simpatiza cu talmacirea (cvasi)predestinationista a faptului ca unii inteleg si altii nu inteleg vocea. Daca DUmnezeu ar fi intentionat ca toti sa inteleaga, ar fi facut ca toti sa inteleaga. Cand un glas se aude amplificat, inteleg si cei buni si cei rai, mai putin surzii. Glasul ceresc s-a lasat auzit in mod diferentiat, descoperind astfel mai mult celor care ar fi beneficiat mai mult de descoperire, si lasand gloatei zgomotul, pe care sa-l interpreteze in stil saducheic sau fariseic.
Teofania experimentata de Pavel este descrisa asemanator. Pavel vede si aude tot ce trebuie, in timp ce restul martorilor vad o lumina, aud un zgomot, dar nu-L vad pe El, nici nu inteleg cuvintele Lui. Era insa suficient PENTRU EI, fiindca era totusi un semn evident ca Pavel avusese o vedenie, iar ei trebuiau sa stie ca in aceasta descoperire sta inceputul schimbarii rabinului lor inchizitor.
Cu talentul pe care-l aveti ati fi ajuns mult mai departe, daca nu ati urmari sistematic sa distrugeti temelii cladite demult pe Scriptura si pe Christosul Scripturii. Ati descoperit placerea de a va soca auditoriul cu idei traznite. Daca ati devenit deja dependent de acest stil, aveti o problema serioasa. Unele sunt intr-adevar profunde si sclipitoare, altele sunt doar profund nebiblice, si sclipesc doar pentru ca reflecta focul gheenei.
Ieri am citit, pe nerasuflate, cartea dv “Dumnezeu nu joaca zaruri”, si as vrea sa va felicit, e o carte cu adevarat minunata! Trebuie neaparat sa continuati, e multa lume care are nevoie de o lumina potrivita cu sec xxi. Mult succes in continuare!
Un privitor CONSTANT al emisiunilor dv.
Does not matter
zice: “Cu talentul pe care-l aveti ati fi ajuns mult mai departe, daca nu ati urmari sistematic sa distrugeti temelii cladite demult pe Scriptura si pe Christosul Scripturii. Ati descoperit placerea de a va soca auditoriul cu idei traznite. “”
Edi nu este infailibil ,si fara eroare in ce gindeste sau afirma.
Da te rog mai multa atentie si lasa te rog unele din prejudecati si poate astfel vei putea intelege esenta spuselor lui Edi.
Ideia ca Edi este “sclipitor”datorita reflexilor iadului in gindirea lui este foarte plastica dar este goala de continut .
Daca este adevarata in dreptul lui Edi atunci este adevarata in dreptul tuturora.
Toti avem –mai mult sau mai putin –idei “eretice”care mai devreme sau mai tirziu le parasim .
Fi sincer cu tine si vei vedea ca am dreptate.
Glasul Creatorului Suprem …. cine l-ar percepe si ar ramine totusi acelasi dupa o astfel de experienta? Prea frumos ca sa se intimple si in secolul 21 ! Comunicarea directa a fiecarui individ cu Cel care are viata in Sine Insusi va fi suficienta pentru ca acel individ sa poata raspunde singur pentru sine inaintea Judecatii finale. Nu limitarea sau largirea conceptului de Divinitate ne este de folos acum, in conditii de suferinta si moarte, ci tocmai acea “vorbire fata catre fata” cu insusi Creatorul Vietii!
Cum se poate stabili o transmisie directa Pamint-Cer cu feed-back …. ? – ramine sa incercam sa gasim un mod real,vizibil de acces la un Creator Suprem despre care nu inteleg de ce Se ascunde de ~ 7 miliarde de creaturi ale Sale!
Sa reusiti sa-L gasiti personal si nu doar sa credeti despre
… !
Edy
Cred ca paharul pe care Hristos ezita sa-l bea nu este frica de moarte. Daca ar fi asa ar fi inconsecvent cu afirmatii anterioare pe care le-a facut. Cred ca atitudinea Lui este legata de perspectiva de a se incarca cu toata suferinta noastra, cu toate durerile noastre, acest imens bagaj de energie negativa. Acesta este si motivul pentru care a plans la mormantul lui Lazar. El a purtat suferintele noastre pentru ca asta facea parte din misiunea Lui. Moartea n-avea cum sa-L sperie, El stia ca are puterea da a-si da viata si are puterea de a o lua inapoi. Teama de moarte ar semnifica mai degraba lipsa de credinta in Tatal si in misiunea Sa, ori asta este absurd. Am mai facut o afirmatie undeva, in care am aratat ca sacrificiul a fost viata Sa in trup care inseamna acceptarea de a purta suferintele noastre. Sacrificiul incepe cu intruparea Sa si culmineaza cu momentul crucii care este momentul cel mai vizibil si poate cel mai incarcat de semnificatie. Omul Isus pe cruce este arhetipul suferintei umane, este imaginea mea si imaginea ta si imagina oricarui om care sufera. Daca ramanem la ideea ca Tatal trebuia sa-L zdrobesca pe cruce numai pentru ca dreptatea Sa sa fie satisfacuta, atunci am ramas la conceptul de Dumnezeu tribal, care se armonizeaza cu ideea ca Hristos s-a temut de moarte in Ghetsimani.. Eu cred ca scopul lui Dumnezeu a fost acela de a ne invata sa acceptam suferinta ca parte a procesului nostru de mantuire. Dostoievski intelege clar acest lucru cand il formuleaza sub forma ideii de “mantuire prin suferinta”. Hristos a venit sa ne elibereze de frica de suferinta si de moarte. Cum poate sa faca cineva care se teme de moarte asa ceva ?
Cu drag !